LEGO – jucărie sau investiţie (partea I)

Autor: Alexandru Olănescu, student la Drept
Articol publicat în revista Business Woman, februarie 2014

Redăm mai jos un articol scris de Alexandru Olănescu, student la Drept pasionat de LEGO şi client CleverToys. Îi mulţumim pentru amabilitatea de a ne transmite articolul şi vă invităm să îl lecturaţi şi să reflectaţi asupra acestei abordări a seturilor LEGO.

Alexandru Olanescu

” Investitorii au căutat întotdeauna noi metode şi pieţe în care să investească pentru a-şi recupera banii avansaţi şi a face profit într-un timp cât mai scurt. Dar, cu volatilitatea sistemelor bursiere din toată lumea, culminând cu scăderea dramatică a pieţei imobiliare şi scăderea artificială a cotaţiei aurului (determinată de interese clare ale speculanţilor de pe această piaţă), aceştia caută modalităţi mai sigure în care să îşi investească banii.

Astăzi vă voi relata despre seturile LEGO. Adevărat, aţi citit corect… LEGO. Greu de crezut, nu-i aşa? Poate la început nici eu nu am crezut, dar vă voi dezvălui anumite aspecte despre investiţia în LEGO ce, probabil, vă vor face să vă răzgândiţi aşa cum, pe mine unul, m-au convins.

Mulţi dintre noi am crescut cu seturile LEGO, construindu-le, ne-au dezvoltat imaginaţia, abilităţile tehnice, creatoare şi, de ce nu, ne-au ajutat să ne facem noi prieteni. În anul 2000, LEGO a fost desemnată „Jucăria secolului” de către celebra revistă Fortune Magazine, detronând astfel clasicii Teddy Bears sau mai popularele păpuşi Barbie, aceasta şi datorită faptului că din 1958, cum sunt ele în forma actuală, piesele LEGO nu au suferit nicio schimbare calitativă, iar francizele Star Wars şi Harry Potter au adăugat un plus companiei – aceasta şi-a extins sfera publicului ţintă de la copii de până la 16 ani până la persoanele adulte, prin crearea unor mega structuri de plastic, intrând chiar şi în domeniul jocurilor video. Astfel, în SUA şi în Europa de Vest, s-a lansat un nou curent investiţional în ceea ce priveşte produsele LEGO, existând chiar şi un site ca un fel de „bursă” ce arată valoarea tuturor seturilor LEGO în timp real, pe toate pieţele importante: din Japonia până în SUA, Marea Britanie ori Australia. Şi dacă vă gândiţi că totul se datorează actualei situaţii financiare, vă înşelaţi, deoarece acest curent este mai vechi, cam de prin 1980, transformând mulţi oameni ce au avut fler în adevăraţi milionari. Când vorbim de LEGO ca investiţie, aş dori să le asociez cu acţiunile bursiere. Sunt sute de seturi LEGO, ca şi acţiunile. Ambele se pot cumpăra şi vinde relativ repede. Ca şi acţiunile, avem seturi LEGO ca adevărate „star performer-e” în ceea ce priveşte randamentul, iar altele care sunt mai puţin avantajoase din punct de vedere economic sau chiar deloc. Dar, spre deosebire de acţiuni, majoritatea seturilor LEGO ce au fost create de mai bine de 50 de ani au crescut faţă de preţul lor original de retail, dacă au fost păstrate în condiţii adecvate. În general, unui set LEGO îi creşte randamentul valoric cu circa 80% în primul an de la retragere şi nu mă refer aici la seturile exclusive care, pe piaţa secundară, pot atinge şi un randament de 700% după primul an de la retragere. Prin urmare, pentru a demonstra profitabilitatea sau nu a seturilor LEGO, doi oameni de afaceri americani au decis ca fiecare dintre ei să investească 10 000 $, unul în produse LEGO, iar celălalt în acţiuni. Unul dintre ei a cumpărat circa 100 de trenuleţe LEGO exclusive, iar celălalt, acţiuni la o prestigioasă corporaţie. Şi cine credeţi că a câştigat?

După un an fiscal, cel ce investise în acţiuni a avut un profit de 10% iar cel ce vânduse toate trenuleţele LEGO avusese un profit de 300%. Impresionant, nu-i aşa? Pentru a fi cât mai convingător, vă voi da doar câteva exemple de produse LEGO cu o creştere spectaculoasă:

  • Turnul Eiffel din colecţia Creator, lansat în 2007 cu 200 $, astăzi având un preţ mediu de 2900 $;
  • Taj Mahal (Sculpture Edition), lansat în 2008 la un preţ de 400 $, astăzi având un preţ mediu de 5200 $;
  • Iar vedeta tuturor seturilor LEGO este o creaţie Star Wars Millenium Golden Falcon, lansată în 2008 cu 400 $, astăzi preţul său mediu depăşind lejer 11 000 $, având cea mai spectaculoasă creştere; şi exemplele pot continua.

LEGO a început să creeze seturi de construcţii cât mai complexe, înţelegând faptul că produsele lor au început să fie cumpărate de un număr din ce în ce mai mare de adulţi. Astfel, satisfăcând şi aceste cerinţe, a luat naştere colecţia Architecture, care recreează, în cel mai elegant mod, construcţii emblematice din toată lumea, de la Empire State Building şi până la Sediul ONU sau vestita Robie House. Cei ce colecţionează şi, totodată, investesc în LEGO nu sunt numai oameni obişnuiţi ce doresc să obţină un câştig uşor. Sunt oameni de afaceri, avocaţi, medici şi chiar staruri ale fotbalului internaţional, cum ar fi David Beckham, a cărui colecţie impresionantă cuprinde seturi precum Taj Mahal, Tower Bridge ori Star Wars Millenium Golden Falcon, pe care le construieşte singur sau împreună cu copiii săi.

Investiţia în LEGO a luat un avânt atât de puternic încât Fiscul american (IRS) şi-a pus serioase probleme cum ar putea împiedica evaziunea fiscală din revânzarea acestor produse pe piaţa secundară. Astfel, s-a ajuns să se adopte de către Congresul American o lege pentru ca vânzătorii de LEGO să îşi plătească taxa pe valoare adăugată.

Subiectul este unul complex iar eu, în acest articol, nu am dat decât o mică parte din argumentele ce fac dintr-o jucărie populară o investiţie.

Până data viitoare, vă las pe dumneavoastră să apreciaţi dacă seturile LEGO sunt o jucărie sau o investiţie. “

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *